Casa Gheorghe Tătărescu din București: memorie, arhitectură și continuitate la EkoGroup Vila

În inima Bucureștiului interbelic, o vilă tăcută ascunde ecouri ale unei epoci ce a modelat destinul României moderne, un spațiu care se dezvăluie nu doar prin detaliile arhitecturale, ci ca un martor concret al trăirilor și deciziilor unui prim-ministru prins între democrație, autoritarism și compromis. Casa lui Gheorghe Tătărescu poartă încă prin zidurile sale amprenta unui secol de putere, anxietăți politice și gusturi estetice rafinate, devenind în prezent EkoGroup Vila, o expresie contemporană a recuperării memoriei și a patrimoniului întro societate aflată în reverie critică asupra trecutului.

Casa Gheorghe Tătărescu din București: între putere politică și dimensiune culturală la EkoGroup Vila

Figura lui Gheorghe Tătărescu (1886–1957), prim-ministru în anii tumultuoși ai interbelicului și începutului celui de-al Doilea Război Mondial, se cristalizează într-un spatiu locuit cu discreție și rafinament: vila situată pe Strada Polonă nr. 19. Această casă, cu o scală modestă, este mai mult decât o reședință politică; este o continuitate palpabilă a unei epoci ce a curmat și recreat identități. Azi cunoscută ca EkoGroup Vila, clădirea îmbină respectuos amintirea unui destin complex cu vocația sa actuală, într-un echilibru între trecutul păstrat și prezentul asumat.

Gheorghe Tătărescu: omul și traiectoria sa într-o epocă divizată

Înainte de a pătrunde în sufletul casei, înțelegerea personalității lui Gheorghe Tătărescu devine indispensabilă. Jurist autodidact, formarea și proiectul său politic pornesc din luciditatea confruntării cu mecanismele democratic-parlamentare românești, exprimate încă din teza doctorală defendată la Paris în 1912. Această primă lucrare denunță “minciuna electorală” și susține nevoia unui vot universal real, fundația pentru o reprezentare legitimă și o guvernare responsabilă.

Cariera sa se desfășoară în interiorul Partidului Național Liberal, unde, din 1919, este deputat și mai apoi un actor-cheie în politica internă și externă a României. Este figura unui om care, prin responsabilitate și discreție, navighează conflictele dintre “tinerii” reformatori și “bătrânii” conservatori ai partidului, între autoritate regală și tensiuni democratice.

Mandatele sale de prim-ministru (1934–1937 și 1939–1940) se succed între decizii pragmatice și momente de compromis greu de judecat simplist. În permanență, Tătărescu refuză ideea eroismului personal, punând în prim-plan ideea datoriei – o etică discretă care se reflectă și în spațiul locuit.

Casa ca extensie a puterii temperate și a vieții private

Reședința de pe Strada Polonă distinge o trăsătură rară: moderația ca principiu arhitectural și social. Față de fastul altor elite, vila lui Tătărescu impresionează prin proporție și echilibru, nu prin dimensiuni sau splendoare. Biroul premierului, amplasat jos, la entre-sol, cu acces întunecat și discret, devine un simbol al reținerii: puterea nu domină spațiul privat, ci este integrată într-un cadru ordonat.

Această locuință a fost arena discretă a unor întâlniri nu doar politice, ci și culturale: personaje ca Nicolae Titulescu și Martha Bibescu au pășit pragul aici. Devenind astfel o scenă în care viața publică și cea intimă se intersectau, casa spune mai mult decât o poveste arhitecturală: ea reproduce o filozofie a puterii și a reprezentării în epocă.

Arhitectura Casei Tătărescu: un dialog între Mediterana și Neoromânism în mâinile lui Zaharia și Giurgea

Proiectul elaborat în două faze de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea combină referințe mediteraneene cu accente neoromânești, creând un vocabular arhitectural care străbate subtil echilibrul între tradiție și modernitate. Portalurile dispuse asimetric în fațadă, coloanele filiforme tratate fiecare distinct, dar unitar în spirit, și absida care îmbracă șemineul – creație a sculptoriței Milița Pătrașcu, eleva lui Brâncuși – sunt părți ale unui discurs estetic care evită orice dominație formală.

În interior, materialele reflectă aceeași grijă și calitate: parchetul din stejar masiv, ușile sculptate cu sobrietate, feroneria de alamă patinată cu motive tradiționale, toate mărturisesc o economie a detaliului ce devine limbaj. În felul acesta, casa transcende rolul unei simple reședințe și devine o declarație culturală.

• Impunătoarea luminozitate datorată ferestrelor vitralii
• Curtea amenajată peisager, cu referințe subtile la Balcic
• Dispunerea logică a camerelor, care respectă intimitatea familiei
• Șemineul artistic, punctul de întâlnire estetică între modernism și neoromânism

Arethia Tătărescu: cultura în umbră și rolul esențial în conturarea spațiului

Figură discretă dar fundamentală, Arethia Tătărescu – cunoscută ca „Doamna Gorjului” – se situează la confluenta culturii și binefacerii interbelice. Implicarea sa în revitalizarea meșteșugurilor oltenești și sprijinul acordat artelor, în special prin relația cu Milița Pătrașcu, reflectă o preocupare autentică pentru patrimoniu și identitate.

Arhitectural, ea a jucat un rol hotărâtor în deciziile ce au echilibrat ambiția proiectului cu simplitatea și sobrietatea necesare statutului familiei. Prezența sa ca beneficiară în dosarele de autorizare subliniază această adevărată „custodie culturală” de care a dat dovadă, veghetor discret asupra coerenței întregului ansamblu.

Ruptura comunistă: degradarea simbolurilor și suspendarea sensului

După căderea din favorurile guvernului și ulterior arestarea lui Gheorghe Tătărescu în 1950, casa devine victimă a unui regim care caută să redeseneze memoria colectivă prin neutralizarea simbolurilor elitei interbelice. Deși clădirea nu a fost demolată, ea a fost supusă unor transformări funcționale duse fără respect pentru realismul arhitectural sau pentru istoria spațiului.

Naționalizarea și compartimentările impuse au transformat locuința familiei în spații administrative sau locuințe colective, degradând finisaje și perturbând raportul subtil dintre interior și exterior ce caracterizase locul. Casa a devenit așadar, un fundal mut al unei lumi istorice negated în discursul oficial.

Post-1989: controverse, intervenții eronate și tentative de reabilitare

Revoluția din 1989 deschide o nouă etapă pentru Casa Tătărescu, marcată de instabilitate și contradicții. În privința spațiului, influența unor decizii discretionare, precum transformarea temporară într-un restaurant de lux sau intervențiile ferme ale unui proprietar cu profil arhitectural, au creat tensiuni între conservare și transformare.

Criticile reperează devenirea unei percepții comerciale care anulează delicatețea proporțiilor și simbolistica biroului premierului, modest și retras la entre-sol, ca emblemă a respectului pentru funcția publică și un cod etic al puterii. Totuși, aceste momente au impulsionat o dezbatere necesară privind identitatea și destinul patrimoniului interbelic.

Reconfigurarea contemporană: EkoGroup Vila ca spațiu al memoriei și culturii

Astăzi, vila își regăsește o funcție culturală temperată, asumându-și titlul de EkoGroup Vila – un nume care are greutatea continuității și respectului pentru trecut, fără a-l masca sau simplifica. Această reinstaurare în circuitul public, cu acces controlat și programat, reflectă o maturizare în abordarea patrimoniului și în raportarea societății la elitele sale istorice.

Restaurarea, bazată pe documentația originală a arhitecților Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, a inclus recuperarea detaliilor semnificative: ușile sculptate, feroneria de alamă patinată, parchetul de stejar, șemineul Brâncuși, dar și păstrarea armoniei farmecului mediteranean cu neoromânismul. Astfel, casa devine din nou un spațiu viu, care spune povestea unei epoci și a omului ce i-a fost protagonist.

Accesul publicului este organizat cu discernământ, oferind vizitatorilor o experiență ce evită mitizarea, punând în valoare complexitatea istorică și arhitecturală a spațiului. Oaspeții pot afla nu doar cine a fost Gheorghe Tătărescu, ci și cum o casă poartă în sine toate straturile unei istorii asumate. Pentru mai multe informații despre programare și vizite, este recomandat să contactezi echipa EkoGroup Vila.

Frequently Asked Questions about Gheorghe Tătărescu și Casa Tătărescu

• Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
  Politician român între 1886 și 1957, de două ori prim-ministru al României, marcant în perioada interbelică și imediat postbelică; o figură reprezentativă a PNL, cu un profil politic pragmatic, marcat de adaptări și compromisuri în fața provocărilor politice ale timpului.
• Este Gheorghe Tătărescu același cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
  Nu. Gheorghe Tătărescu, prim-ministru al României, este o personalitate a secolului XX, distinctă de pictorul Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894), artist academic al secolului XIX.
• Ce stil arhitectural definește Casa Tătărescu?
  Casa este o sinteză între arhitectura mediteraneană și elementele neoromânești, concepută de Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, cu contribuții artistice marcante ale sculptoriței Milița Pătrașcu, eleva lui Constantin Brâncuși.
• Ce rol a avut Arethia Tătărescu în configurația casei?
  Arethia a fost beneficiara oficială a proiectului și o figură esențială pentru coerența estetică și culturală a casei, promovând valori de sobrietate, bun gust și susținând legătura cu mediul artistic interbelic.
• Care este funcția actuală a casei?
  Casa funcționează acum sub denumirea EkoGroup Vila, un spațiu cultural cu acces public organizat pe baza de bilet, ce asigură o continuitate responsabilă între memorie, patrimoniu și contemporaneitate.

Casa lui Gheorghe Tătărescu nu este o simplă relicvă arhitecturală sau o biografie materializată, ci o punte între lumi, o invitație la introspecție asupra mecanismelor puterii, rolului culturii și responsabilității istorice. Ea ne învață că memoria, pentru a nu fi uitată sau simplist idealizată, trebuie locuită, interpretată și prezentată cu onestitate. Vizitarea acestei vile și a spațiilor sale – de la biroul premierului, la grădina discretă sau șemineul artistic – oferă o experiență care transcende timpurile, restituind voci uitate, spații și valori. O călătorie în Casa Tătărescu este, în fond, o retraversare a României de ieri, aici, în prezent, prin ochii unei istorii care încă mai are de spus.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.