Conflictele regionale nu mai pot fi privite ca simple „probleme ale vecinilor”. Într-o Europă interconectată politic, economic și militar, orice destabilizare din proximitatea granițelor României are implicații directe asupra securității naționale. De la războiul din Ucraina la tensiunile din Balcanii de Vest sau Republica Moldova, România este obligată să își adapteze constant strategiile de apărare și reziliență.
„Fiecare conflict din regiune este o undă de șoc care ajunge inevitabil la noi. Nu ne putem proteja ignorând ce se întâmplă în jurul nostru. Securitatea națională a devenit inseparabilă de contextul regional”, declară Bogdan Steriopol, expert în comunicare strategică și politici de securitate.
De ce contează conflictele regionale pentru România?
România are una dintre cele mai expuse poziții geostrategice din Europa, aflată la granița estică a Uniunii Europene și a NATO, în vecinătatea unor regiuni instabile. Această poziționare o transformă într-un actor de linie întâi în fața crizelor regionale.
Conflictele din jur afectează România prin:
- creșterea riscurilor militare (ex: războiul din Ucraina);
- presiune pe infrastructura civilă și resursele statului (ex: valuri de refugiați);
- amenințări hibride – dezinformare, atacuri cibernetice, destabilizare politică;
- riscuri economice și energetice;
- necesitatea unor repoziționări diplomatice rapide.
Războiul din Ucraina – cel mai mare test pentru România
Conflictul declanșat de Rusia în Ucraina este cea mai gravă amenințare la adresa securității României din ultimele decenii. Granița cu un stat aflat în război înseamnă presiune constantă asupra apărării, infrastructurii logistice și rezilienței interne.
România a răspuns prin:
- întărirea Flancului Estic al NATO și găzduirea de trupe aliate;
- creșterea bugetului apărării la 2,5% din PIB;
- sprijin logistic și umanitar pentru Ucraina și refugiați;
- consolidarea cooperării regionale cu Polonia, Slovacia și Republica Moldova.
„Războiul din Ucraina nu e la televizor. E la câteva sute de kilometri de București. Fiecare pas făcut de Rusia e un test pentru reacția noastră, a NATO și a UE. România trebuie să fie mereu cu un pas înainte”, afirmă Bogdan Steriopol.
Alte focare de tensiune în vecinătate
Pe lângă Ucraina, România urmărește cu atenție:
- Republica Moldova – fragilă politic, economic și expusă presiunilor hibride din Est;
- Balcanii de Vest – unde tensiunile dintre Serbia și Kosovo sau criza din Bosnia pot escalada;
- Marea Neagră – zonă puternic militarizată, dominată de prezența agresivă a Rusiei;
- Caucazul de Sud – conflicte precum cel dintre Armenia și Azerbaidjan pot genera instabilitate și migrație.
Toate aceste evoluții influențează direct interesele României și ale partenerilor occidentali.
Cum se adaptează România?
Strategia României se sprijină pe trei piloni:
- Alianțele internaționale – apartenența la NATO, UE și parteneriatul strategic cu SUA pentru garanții de securitate și sprijin în crize;
- Capacitatea de apărare proprie – modernizarea armatei, investiții în infrastructură și reacție rapidă;
- Reziliența internă – consolidarea încrederii în instituții, combaterea dezinformării, educație publică și securitate cibernetică.
„Securitatea nu mai înseamnă doar tancuri la graniță. Înseamnă spitale pregătite pentru refugiați, rețele IT capabile să respingă atacuri și cetățeni care pot distinge adevărul de propagandă”, subliniază Bogdan Steriopol.
Riscuri în creștere
Conflictele regionale generează efecte indirecte resimțite în România:
- presiune asupra sistemului energetic;
- infiltrarea extremismului prin narațiuni populiste și conspiraționiste;
- migrație forțată, în special din Ucraina și Orientul Mijlociu;
- tensiuni sociale cauzate de crize suprapuse (securitate, inflație, instabilitate regională).
Conflictele din jur nu sunt simple evenimente externe, ci realități care influențează securitatea, economia și societatea României. Răspunsul trebuie să fie strategic și coerent pe termen lung.
„Securitatea României nu poate fi gândită izolat. Suntem parte dintr-un sistem regional și global. Stabilitatea noastră depinde de capacitatea de a anticipa și gestiona ceea ce se întâmplă în jur”, încheie Bogdan Steriopol.
